11 septembrie 2012

Tipografii tecuci.eu  150x89 Provincia literară (4)  Numărul 4 al revistei tecucene a apărut pe 28 aprilie 1908. Aceeaşi redacţie (str. Sf. Voievozi No. 16), acelaşi administrator (Gh. Basil, str. Mare No. 44), colaboratori stabili, serioşi şi de calitate, rubricaţia diversificată, hârtia de bună calitate, abonaţi de pe tot cuprinsul Vechiului Regat, de la Mangalia la Suceava şi de la Brăila la Ploieşti şi Craiova. În plus, revista pare stabilă din punct de vedere financiar, fiindcă nu mai găsim înserată rugămintea adresată cititorilor „ a ne trimite modestul cost al abonamentului sau în caz contrar a ne restitui foile”, ca în primele trei numere. Sau poate că ziaristul Constantin Muche câştiga atât de bine încât îşi permitea să-şi cheltuiască veniturile în scop caritabil.  Numărul în discuţie se deschide cu un nou poem (Barcarolă), datat „Paris 1908”, de Alice Călugăru. La pagina 4, la rubrica „Postume” apare poemul „Serenadă demonică” de Ştefan Petică, mult apreciat de G. Călinescu, dar aproape necunoscut în ţinutul Tecuciului. Celelalte pagini conţin poezii semnate de Maria Constantin Muche (Din depărtări), (mai mult…)

5 august 2012

Tipografii tecuci.eu  150x89 Provincia literară (3)  Provincia literară (3) Cu acest număr 3/14 aprilie 1908 apărut de Sfintele Sărbători de Paşte, revista tecuceană, patronată de poetul şi ziaristul Constantin Muche, pare a intra pe făgaşul normal al unei publicaţii literare de anvergură, citită de tot mai mulţi iubitori de literatură din întreaga ţară. Acest număr se deschide cu un inedit “editorial” intitulat “Kristos a Înviat!” semnat “Redacţia” şi cu o informaţie demnă de atenţia sporită a tuturor cercetătorilor fenomenului revuistic tecucean. Administraţia revistei, în speţă Gh. Basil, anunţă cu entuziasm cititorii că, datorită “numeroaselor cereri sosite pe adresa revistei, am şi mărit tirajul “Provinciei literare” cu 1000 foi, în plus tipărind şi o ediţie de lux, care ediţie se oferă cu un abonament special de 8 (opt) lei anual”. Paradoxal, fiindcă la pagina 6 Administraţia revine insistent cu rugămintea ca “d-nii care au primit No. 1, 2 şi 3 din “Provincia literară”… să ne trimită modestul cost al abonamentului sau în caz contrar a ne restitui foile”!!! Recunoaştem că, în ciuda eforturilor depuse, nu am reuşit să descoperim nici un exemplar din mai sus amintita “ediţie de lux”. (mai mult…)

30 iulie 2012

Amintiri din samsara tecuci.eu  113x150 Arhitectura suferinţei  sau amintirile din „Samsara” ale lui Dan Sandu  Într-o seară agasantă de toamnă mi-a telefonat din Berzunţii Bacăului. Mai bine de o jumătate de oră mi-a vorbit, pe ritm de hip-hop, despre un arbore genealogic comun (o ramură Şerban din Şinca – Nouă, Făgăraş), din care rezulta că suntem urmaşii unor descălecători de neam şi, implicit, suntem veri primari. Mi-a trimis apoi câteva „dovezi”, destul de subţiri, într-un plic desfăcut la toate cataramele de poşta noastră neodemocratică. Cu acelaşi plic am primit şi interesantul volum de „versuri” – „Amintiri din Samsara” – Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2011. În ceea ce priveşte „arborele genealogic”, de care face caz patriotic, nu pot rezona cu frisonările poetului Dan Sandu, genitorii mei interogaţi sistematic neavând în amintirile lor ancestrale strămutări sau descălecări. Dar cred că mai avem timp de cercetări comune.  „Amintiri din Samsara” e cu adevărat o carte şocantă, provocatoare, necesară. Este o carte utilă atât pentru cei tineri şi foarte tineri, fără memoria comunismului, cât şi pentru cei cu memoria scurtă sau inundată de nostalgia „infernului roşu”. Dan Sandu îşi merită eticheta de „nonconformist superior” a criticilor de întâmpinare, dar şi pe aceea de „ingenios netemperat”.  „Amintiri din Samsara” e o carte ingenioasă care ne retrimite în zona neagră a trecutului nostru comunist, ne face să retrăim textele care au distrus fibra poporului român, vieţile părinţilor noştri şi ne-au deraiat (multora dintre noi) destinele pentru toată viaţa. (mai mult…)

29 iulie 2012

Tipografii tecuci.eu  150x89 Provincia literară (2)   Numărul 2 al Provinciei literare a apărut pe 25 martie 1908, dovedind prin regularitate respect faţă de cititori şi seriozitatea domnului Muche „îngrijitorul” acesteia. Colaboratorii sunt, în general, cam aceeaşi, ceea ce înseamnă că dl. Muche şi-a fixat un „corp” de poeţi şi prozatori la care putea apela în orice condiţii. Cele opt pagini ale acestui număr sunt pline de poezii şi proze romantice semnate de C. Muche (poezia „Pe lac” şi proza „Buchetul de violete”), Maria C. Muche (poezia „Vis”), G. Rigo (proza „De ce-a dat brânci, soacră-mi?), Laurenţiu (poezia „Într-un album”), H. Coşoi (proza „SIRENA”).  De un regim preferenţial se bucură Alin din Craiova căruia i se publică o Epigramă dedicată sculptorului Hagiescu, o poezie – Pitpalac – dintr-un volum aflat în pregătire „Doinele Olteneşti” – „ce va apare în curând”, şi i se face „reclamă” la o „poemă în versuri în 3 acte care costă lei 2” intitulată „Salba de aur”. Unei anume Neli Cornea i se publică cinci cugetări originale şi i se anunţă „drama în patru acte cu preţul de 1,50 lei” intitulată „Irena”. Câteva lucruri sunt interesante în acest al doilea număr al revistei atât pentru cercetătorii fenomenului revuistic tecucean, cât şi pentru istoricii literari. În primul rând, încă din p. 1, dl. Const. Muche îşi anunţă (mai mult…)