29 iulie 2012

Andrei Stan si Tănase Dănăilă tecuci.eu  150x96 Perenitatea e un vis agăţat de colţul unei stele Stan M. Andrei  Perenitatea e un vis agăţat de colţul unei stele  Stan M. Andrei ca dascăl te simţi negru pentru că nu toţi elevii sunt albi. Dacă ar fi să încapă  poetul-dascăl Stan M. Andrei într-o definiţie, aş spune că este un dăltuitor de frumos. Divinitatea a revărsat în el şi Har şi Dar. Cine crede că folosesc cuvinte mari, doar pentru că dă bine, comite un păcat. Pentru că el şi-a făcut din condiţia de poet şi de dascăl un mod de a fi.  ,,Lumina adunată e lumina cea adevărat” ne mărturiseşte aforistic iar înălţimea cugetării sale nu este doar o licenţă poetică ci crezul său redat printr-o licenţă poetică.
Ceea ce-l uneşte pe poetul cu dascălul din sine este dragostea ridicată la rang de virtute pentru amândouă. Pentru că, numai prin dragoste omul ajunge la virtuţi. Iar a sculpta o viaţă suflete şi cuvinte, e o virtute. ,,Un om nu este doar opera naturii sale ci, mai ales, opera virtuţilor sale” spunea cineva. Aceasta este motivaţia noastră de a fi şi motivaţia pământului de a ne ţine.  Citiţi-l şi-l veţi cunoaşte pe Stan M. Andrei.
Tănase Dănăilă: Dragă Stan M.Andrei, ne cunoaştem de ceva ani, aşa că îţi propun să nu ne mai formalizăm protocolar şi să folosim formula de adresare la persoana a doua, aşa cum o facem în relaţiile personale. Eşti un dascăl special, şcolit temeinic, de-adevăratelea, nu ca acum când se intră cu buletinul şi se iese cu diploma. (mai mult…)