5 august 2012

bulevardul tecuci.eu  150x93 Scurtă prezentare a străzilor oraşului Tecuci în a doua jumătate a secolului al XIX lea  În „Raportul de administraţiune a comunei urbane Tecuciu”, act întocmit de primarul Gh. Cuza în octombrie 1875, există mai multe capitole referitoare la organizarea financiară, socială şi administrativă a oraşului Tecuci. Între fragmentele dedicate „Cultului”, „Îndestulării publice”, „Eclarării oraşului” sau „Copiilor găsiţi”, întâlnim şi un generos spaţiu despre „Bulevardul Gării”[1].  Rândurile primarului Gheorghe Cuza, edil al oraşului între 1874-1875 şi 1889-1894, se numără printre primele informaţii privitoare la o stradă din localitatea Tecuci. Reţinem din prezentare doar numarul de 30 de copaci plantaţi „pe amândouă trotuarile”, necesitatea schimbării „podeliloru la podul construit pe Râul Thecucel” şi „aprovisionarea stradilor soşeluite” cu 300 „metri cubi petrişu”[2]. De aspectul şi îngrijirea străzilor se ocupau „un architectu inginer, doi cantonişti, trei măturători”, aceştia din urmă fiind ajutaţi de „un cal pentru căratu gunoailor”. Nu se aminteşte mai nimic despre principalele străzi ale oraşului, numărul sau starea lor.   Starea şoselelor este explicată, mai târziu şi puţin mai clar, de către primarul I. Radovici. Acesta trimite o scrisoare prefectului I. Anastasiu, în luna ianuarie a anului 1877, în care deplânge situaţia nefericită în care se află populaţia Tecuciului „din cauza crizei teribile ce de atâta timp ne bântue, precum şi a timpului rău”[3]. Cu această ocazie, se precizează că pe stradă „noroiul este până la genunchi, căci oraşul nu posedă străzi pavate”[4]. Pentru o înregistrare riguroasă a străzilor trebuie să aşteptăm anul 1883. Printr-o adresă, arhitectul oraşului comunică primarului că „am format planul oraşului spre a servi la numirea stradelor şi pe care am onoarea a vi-l înainta”, sugerând totodată, pentru o mai bună protecţie a sa, ca un legător să-l întindă şi să-l lipească pe o pânză[5]. Din filele unui preţios dosar, 1/1885, adăpostit în rafturile Direcţiei Judeţene Galaţi a Arhivelor Naţionale, aflăm că oraşul Tecuci era împărţit administrativ în trei cvartale: cvartalul Sf. Ioan / culoarea roşie („la răsărit Calea Naţională Galaţi-Bârlad, din hotarul moşiei Cernicari până la acel al moşiei Odaia; la nord şanţu al oraşului…; la apusu şanţu despărţitor … de moşia Odaia până la acel a moşiei Cernicari; la miazăzi şanţul pe lângă hotarul moşiei Cernicari până la şoseaua Galaţi”), cvartalul Sf. Gheorghe / culoarea galbenă („la răsărit apa Berladului până la uliţa ce trece pe la Dl. Manolache Neculai; la apusu Calea Naţională Galaţi-Bârlad; la miazăzi hotarul moşiei Cernicari până la apa Berladului; la nordu uliţa de la Dl. Manolache Neculai, piaţa Sf. Neculai şi uliţa Artelor până la Calea Naţională”), cvartalul Sf. Voievozi / culoarea albastră („la răsărit şanţu pe lângă moşia târgului până la hotarul moşiei Cernicari; la apusu râul Berladului din hotarul moşiei Cernicari în susu până în strada punţii vechi până la hotarul moşiei Odaia; la miazăzi şanţul peste apa Berladului pe hotarul moşiei Cernicari, uliţa punţii vechi, până la Sf. Neculai şi uliţa Artelor”)[6]. În acest teritoriu, delimitat la vremea respectivă de la Vest la Est, identificăm „Culoarea Roşie” ca spaţiul dintre bariera Bacău şi strada Carol I, cu Suburbia Bulgari, Suburbia Sf. Ioan, Suburbia Poşta, Suburbia Braniştea[7], „Culoarea Galbenă” ca zonă ce includea teritoriul dintre strada Carol I şi râul Bârlad, cu Suburbia Sf. Gheorghe, Suburbia Sf. Voievozi, Suburbia Focşa, Suburbia Sf. Nicolae, Suburbia Precista[8], şi „Culoarea Albastră” ce includea spaţiul de la Est de râul Bârlad cu Criviţeni, Perii, Mălureni, Buda[9]. Cele mai cunoscute străzi şi uliţe ale oraşului erau: „bulevardul conducător la gara căii ferate, uliţa Mircea vodă, Ghica vodă, uliţa Sf. Ioan, strada Nicoreştilor, strada Spitalului” (pentru cvartalul Sf. Ioan), „strada Ştefan cel Mare, strada Teatrul, strada Victoria, strada Pompierilor, uliţa Moşilor, uliţa Precista” (pentru cvartalul Sf. Gheorghe), „strada Aurelian, strada Tiberiu, strada Basarab vodă, uliţa Carol I, uliţa Lupu vodă, uliţa Sf. Voievozi” (pentru cvartalul Sf. Gheorghe)[10].

Prezentând oraşul în „Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tecuciu”, Th. Ciuntu scria, în anul 1894, că cele mai însemnate „strade sunt: Carol I, care străbate oraşul prin mijloc, de la Nord la Sud”, fiind „strada cea mai frumoasă din oraş, atât ca neregularitate cât şi prin clădirile ce se află pe dânsa”, „Ştefan cel Mare, care de asemenea străbate oraşul prin mijloc de la Nord la Sud, paralel cu strada Carol I”, aici întâlnindu-se „magaziile comerciale şi industriale”, „Elena Doamnă, străbate oraşul în partea de apus”, „Bulevardul Elisabeta, ce pleacă din strada Carol I din faţa Tribunalului şi duce la gara Tecuciu”, având „de ambele părţi alee foarte frumoase de castani sălbatici, salcâmi şi tei”[11]. Pe aceste străzi întâlnim cele mai importante „clădiri publice” ale oraşului: Tribunalul, Primăria, Gimnaziul real de băieţi, Şcoala primară de băieţi nr. 1. Dintre clădirile particulare sunt amintite Farmacia Racoviţă, situată pe strada Carol I şi „otelurile Bulevard şi Bogdan, aşezate cel întâiu în partea de Sud şi cel al doilea în partea de Nord a pieţei mari în centrul oraşului”[12]. Economia pulsa în cele două pieţe ale Tecuciului: „una în centrul oraşului, bine pavată, având în mijloc un frumos turn de observaţie; a doua piaţă, unde se află şi pescăria, este aşezată pe strada Ştefan cel Mare”[13].

În consecinţă, informaţiile privind organizarea teritorial- administrativă a unei aşezări pot constitui o sursă viabilă, alături de catagrafii, jurnale de călătorie sau memorialistică, diverse rapoarte oficiale întocmite de administraţia locală, pentru reconstituirea imaginii şi istoriei acelei localităţi.

 

scris de DORU PARASCAN

––––––––––––-

[1] Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale, fond Primăria Tecuci, ds. 9/1875, filele 99.

[2] Ibidem.

[3] Documente privind istoria României – Războiul pentru independenţă, volumul II (1 ianuarie 1877 – 9 mai 1877), Editura Academiei R.P.R., 1952, p. 4.

[4] Ibidem. Primarul face apel la prefect să găsească o soluţie pentru a scoate din oraş trupele cantonate, Regimentul VII Dorobanţi şi Regimentul VII Călăraşi. Pentru „cuartiruirea” lor se propune oraşul Bârlad, care „este de trei ori mai mare decât Tecuciul” şi are „mai toate străzile pavate”.

[5] Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale, fond Primăria Tecuci, ds. 1/1885, fila 11.

[6] Ibidem, fila 4.

[7] În prezent, teritoriul dintre Gara de Nord şi Bulevardul 1 Decembrie 1918 cu următoarele străzi: Nicoreşti, Arcului, Speranţei, Ceferiştilor, Tecucel, Tudor Pamfile, Elena Doamna (partea de V), Plevnei, Mihail Kogălniceanu, Primăverii, Ghica Vodă, Bulevardul Victoriei (partea de V), pentru Suburbia Bulgari; Gheorghe Petraşcu (partea de V), Andrei Șaguna, Libertăţii, Nicoreşti, pentru Suburbia Sf. Ioan; Ecaterina Teodoroiu, Vlad, Decebal, Dimitrie Hârlescu, Gheorgheni, Zimbrului, 1 Decembrie 1918, pentru Suburbia Poşta; Galaţi, Tudor Pamfile, Transilvaniei, Ioniţă Hrisanti, Victoriei, 1 Decembrie 1918, pentru Suburbia Braniştea.

[8] În prezent putem lua în consideraţie spaţiul dintre Bulevardul 1 Decembrie 1918 şi râul Bârlad cu următoarele străzi: 1 Decembrie 1918, Gloriei, Pieţii, George Coşbuc, Republicii, Ion Petrovici, pentru Suburbia Sf. Gheorghe; Mihai Eminescu, Alexandru cel Bun, pentru Suburbia Sf. Voievozi; Dimitrie Hârlescu (partea de E), Focşa, 8 Martie, pentru Suburbia Focşa; Calistrat Hogaş, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, pentru Suburbia Sf. Nicolae; Costache Conachi (partea de S), Ștefan cel Mare (partea de S), Alecu Russo, Ștefan Petică, pentru Suburbia Precista.

[9] În prezent cartierele Criviţeni şi Cuza Vodă cu străzile Horia, Criviţeni, Roşiori, Vultureni, Mălureni, Plugului, Cuza Vodă, Petru Rareş, Văleni.

[10] Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale, fond Primăria Tecuci, ds. 1/1885, filele 4, 5, 6.

[11] Theodor N. Ciuntu, Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tecuciu, Stabilimentul grafic I.V. Socecu, Bucureşci, 1897, p. 208.

[12] Ibidem, p. 209. Ambele clădiri sunt situate pe strada Republicii. Hotelul Bulevard se află intr-o stare avansată de degradare, iar hotelul Bogdan va deveni Banca Prevederea.

[13] Ibidem, p. 208.

Niciun comentariu

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol.

Comentariile sunt oprite pentru moment.